În Elveția

Pala de vânt apleacă lină
Pe ape trestia, când adie,
Privighetoarea-n crâng suspină —
E blând; și-n suflet bucurie.

Senin de noapte înstelată,
Pe lac din depărtare, luna,
Pe unde luntrea tremurată,
Inima-n flacără — nebuna.

Aud păstoru-n munți cu jale
Ca trubadurul mă încântă,
Cu mierla cântă-n a sa cale,
Dar ce spun ei? Iubirea cântă!

Crini, iasomie, lăcrămioare,
Roze, parfumuri în rotire,
Al nopții flutur dulcea floare
Sărută povestind iubire.

Iubite, vino și ți-oi spune
Ce cântă pasărea, păstorul,
În munți, și-a dragostei minune
O, vino să iubim, e dorul!

Geneva, 12 sept. 1884
În românește de Monica Pillat